Distribuiți conținutul mai departe!
  • 4
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    4
    Shares
Atunci când Satoshi Nakamoto a publicat documentul tehnic fondator al monedei Bitcoin (whitepaper), viziunea sa a fost aceea de a crea o monedă de referință pentru spațiul virtual, caracterizată de o descentralizare imună la intervențiile guvernelor și giganților din sectorul financiar-bancar.

Astfel, prin intermediul sistemului de Proof of Work (dovada muncii), puterea de procesare a calculatoarelor participante este pusă la comun pentru a menține rețeaua funcțională și  pentru a contribui la rezolvarea problemelor matematice care eliberează noi monede.

Cu toate aceatea și în ciuda bunelor intenții generalizate, spiritul descentralizării nu a fost răspândit în rândul noilor investitori, iar diverse sfere ale activității tind spre o centralizare oarecum naturală și necesară accesibilizării. Spre exemplu, modalitatea de creștere și distribuție se traduce prin existența unor posesori influenți de Bitcoin, care au cumpărat monedele la prețul de câțiva cenți, au cumulat zeci de mii și au continuat să le țină.

Astfel, se poate spune că descentralizarea Bitcoin nu presupune și vreun fel de egalitate între posesorii criptomonedelor. Prin natura deflaționistă și evaluarea speculativă la care Bitcoin a fost supus, s-a ajuns la situații financiare cel puțin interesante: cei care și-au folosit laptopul pentru a mina în urmă cu 7-8 ani au dobândit mii de monede, în timp ce 1000 de astfel de laptopuri conectate astăzi pentru a lucra împreună abia dacă pot descoperi un singur Bitcoin! De asemenea, cei care au investit 10.000 de dolari acum 5 ani au devenit posesorii a peste 1000 de monede, în timp ce aceeași sumă poate cumpăra astăzi un singur Bitcoin.

Putem astfel să distingem între două tipuri de centralizare specifice Bitcoin: cea a proprietății și cea a minării de noi unități.

Inegalitatea proprietății este un laitmotiv al societății de după Revoluția Industrială, iar criticile unor oameni precum Karl Marx și Vladimir Lenin au oferit vocabularul și argumentele pentru a denunța anumite vicii generate de capitalism. Tendința de a centraliza și încorpora este oarecum naturală pentru orice piață liberă și Bitcoin nu face excepție: avantajați sunt inovatorii și investitorii timpurii, care adoptă noile tehnici înaintea celorlalți și ajung să schimbe societatea în funcție de propriile standarde.

În cazul Bitcoin, 80% din masa monetară maximă de 21 de milioane de unități a fost deja emisă și se află în circulație. Există vreo două milioane de monede pierdute (printre care se află și milionul despre care se spune că este deținut de Satoshi Nakamoto), dar o bună majoritate din cele rămase se află în mâinile unei elite selecte. Ultima dată când am citit statistici, peste 70% dintre unități erau deținute de câțiva investitori timpurii, însă se zvonește că numărul ar fi umflat de existența site-urilor care comercializează Bitcoin și stochează mase mari de monede în portofoliile propri.

Situația nu este deloc mai rea decât în cazul averii mondiale în dolari și chiar există posibilitatea ca, pe măsură ce un număr mai mare de indivizi încep să investească, marii proprietari de Bitcoin să renunțe la o parte din monedele lor pentru a crea o distribuție mai justă și lipsită de manipulări arbitrare.

Dar atunci când liberele înțelegeri descentralizate între utilizatori sunt înlocuite de companii ultra centralizate care vând și cumpără criptomonede, deja apare o problemă sistemică. Bitcoin nu a fost făcut pentru a ajunge în mâinile unor comercianți speculanți, chiar dacă ei facilizează tranzacțiile și le oferă o interfață familiară, asemănătoare bursei. Din cauza lor s-a ajuns ca giganți financiari precum CME, CPOE, Goldman Sachs și JP Morgan Chase să se implice și să manipuleze prețul, iar pe termen lung situația poate deveni mult mai rea (sau mai bună, depinde de categoria de public pe care o consultăm).

Bancherii jubilează datorită existenței unui mediu financiar volatil și nereglementat, pe care îl pot manipula pentru propriile beneficii. În același timp, cei care cred în tehnologia criptomonedelor și în descentralizare vor disprețui astfel de fapte.

Nu putem decât să sperăm că investitorii timpurii, adepți ai ideologiei libertariene cypherpunk, vor ajuta la o redistribuire mai justă și în spiritul concurenței, astfel încât Bitcoin să nu tindă către un oligopol manevrabil și puterea speculanților să fie redusă: dacă nu o fac din considerente socialiste, atunci trebuie să se gândească la modalități optime de a stabiliza prețul.

Problemele centralizării minatului.

La început, orice sistem putea mina cu succes Bitcoin și era răsplătit cu un număr generos de monede, chiar dacă valoarea lor era de doar câțiva cenți. Dar pe măsură ce dificultatea problemelor matematice a crescut, probabilitatea de a găsi noi monede a fost redusă proporțional. În consecință, astăzi ai nevoie de zeci de sisteme de ultimă generație și de consum de energie în valoare de 6000 de dolari pentru a mina un singur Bitcoin! Prețul de 10000+ cerut pentru cumpărare nu este întâmplător, ci reflectă necesitatea minerilor de a face profit.

Cu fiecare unitate emisă, minatul de Bitcoin devine din ce în ce mai dificil, iar acest sistem este în favoarea marilor grupuri care investesc milioane de dolari în această afacere.

Scopul lor în sine este nobil: pun puterea de procesare la dispoziția rețelei, validează tranzacțiile din sistem și concurează pentru a primi recompensa de descoperire (minare). Însă faptul că ai nevoie de o investiție de sute de mii de dolari pentru a intra pe piață poate fi prohibitiv. Într-adevăr, la fel se întâmplă și în alte sectoare tehnologice, unde începuturile în propriul garaj sunt deja nerealiste și orice tentativă de a intra pe piață poate costa sute de milioane de dolari (spre exemplu, în sectorul microprocesoarelor). Însă Bitcoin ar trebui să fie descentralizat și să evite astfel de probleme.

În prezent, majoritatea serverelor pentru minat se află în China, tocmai datorită prețului redus al energiei electrice și a disponibilității unor spații corespunzătoare. Tot în China se află și producătorul principal de echipamente și sisteme pentru minat Bitcoin, iar succesul său pe piață reduce din descentralizare.

Pe hârtie, toți participanții au șanse egale de a obține recompense prin minat și oricine se poate alătura. În realitate, s-au clădit importante centre de putere și investițiile necesare pentru a putea concura sunt astronomice.

În ciuda criticilor prezentate, Bitcoin este descentralizat prin modul de funcționare.

Din fericire, elementul de bază funcționează foarte bine și face o concurență serioasă sistemului bancar. Poate că există “acționari majoritari” influenți și rechini ai minatului care nu mai pot fi detronați, dar acestea sunt doar critici privind inegalitatea distribuției și concentrarea puterii de procesare în anumite locuri (ceea ce ajunge să devină tot o problemă de posesie în număr mare).

Ba chiar se poate spune că Bitcoin este centralizat pentru că dezvoltatorii și programatorii care săvârșesc viziunea lui Satoshi Nakamoto lucrează în unison, având un scop comun. Dar sistemul în sine, lanțul de blocuri și suma nodurilor constituie o capodoperă a descentralizării și visul umed al oricărui libertarian și/sau anarho-capitalist.

Tranzacțiile de Bitcoin se realizează non-stop, au valori de ordinul milioanelor de dolari și nu este nevoie de nicio bancă și de niciun sistem central de validare pentru a realiza toate aceste operațiuni. Ideea lui Satoshi a funcționat și a dat naștere unui întreg val revoluționar al descentralizării.

Și poate că anumite aspecte vor tinde mereu către oligopoluri și natura lacomă a unor anumiți indivizi va cere mai mult control, dar la finalul zilei putem elimina cu brio intermediarii nedoriți și demonstrăm că internetul și diversele tehnologii ale informației ne pot ajuta să conviețuim fără ajutorul vreunui guvern.

 

Adevărata revoluție a descentralizării ni se găsește în rezolvarea unor critici marxiste, ci în redobândirea unor libertăți care, în urmă cu 10 ani, erau de neconceput!

  •  
    4
    Shares
  • 4
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Share:
Scris de Vlad Costea
Fondator al site-ului Lumea Cripto, entuziast al criptomonedelor și student doctorand care scrie o teză despre descentralizarea guvernanței internetului (împotriva voinței profesorului coordonator). Îmi place să scriu și în timpul liber colaborez cu Litecoin Foundation pentru newsletterul lunar, dar și cu revista NIVELUL2 (unde recenzez jocuri retro). Am aflat prima dată despre Bitcoin în anul 2014 când studiam la Paris și mi s-a cerut să realizez o prezentare despre tehnologia care stă la baza lui, dar am fost prea fraier să cumpăr câteva unități și trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că am ajuns prea târziu la petrecere și nu voi deveni niciodată milionar în criptomonede. Din fericire, scopul meu nu este îmbogățirea și cred mai degrabă în puterea tehnologiei de a schimba felul cum tranzacționăm valori, semnăm contracte și interacționăm cu tehnologia.