Distribuiți conținutul mai departe!
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares
Unul dintre elementele fundamentale ale criptomonedelor descentralizate este existența principiului imutabilității. Atunci când Satoshi Nakamoto a publicat ”Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System” (cunoscut și ca ”The Bitcoin Whitepaper”), a avut grijă să precizeze încă din primele rânduri că tranzacțiile nu vor putea fi schimbate fără refacerea întregului proces și validarea sa de către toate nodurile. Ideea de eliminare a unei autorități centrale presupune încredere între participanții la rețea și un consens algoritmic automat, iar sistemul este compromis în momentul când este permisă intervenția arbitrară asupra întregului proces. Pe scurt, tranzacțiile trebuie să fie imutabile și definitive, altfel întreaga rețea este pusă în pericol de factori externi. Dacă se trimit monede către un destinatar greșit, atunci nu va exista nicio autoritate care să intervină pentru corectarea erorii, iar singura soluție aflată la îndemână este negocierea cu destinatarul în vederea realizării unei returnări.

Și poate că una dintre cele mai cunoscute povești din lumea criptomonedelor este cea a controversatei rupturi din comunitatea Ethereum. Spre deosebire de alte schisme, motivele nu au fost financiare sau tehnologice, ci mai degrabă filosofice și ideologice. Așa cum am descris în articolul anterior și cum puteți citi în dicționarul explicativ al limbii criptomonedelor, Ethereum este mai mult decât o simplă monedă virtuală. Invenția lui Vitalik Buterin este un mediu prin care se permite stabilirea de contracte inteligente între utilizatori (din același motiv sistemele actuale de finanțare a noilor afaceri au îmbrățișat rapid protocolul Ethereum și avem parte de ICO-uri), precum și platforma unei întregi rețele de aplicații descentralizate. O astfel de invenție este menită să ne conducă în era internetului valorii și al proprietății, unde conținutul generat de utilizatori este răsplătit corespunzător și recunoscut pe măsura efortului.

Însă vara anului 2016 a marcat un moment tensionat și memorabil în istoria principiilor criptomonedelor. Înainte ca Ethereum să fie a doua cea mai mare criptomonedă în materie de capital de piață, protocolul a fost prins cu o vulnerabilitate de sistem care a dus la pierderea a 3.6 milioane de monede (evaluate atunci la 50 de milioane de dolari). În acele momente, comunitatea s-a confruntat cu unul dintre cele mai tensionate momente din istoria recentă a criptomonedelor, iar finalul a fost dramatic. Pe scurt, s-au format două tabere: cei care erau în favoarea încălcării principiului imutabilității pentru a recupera monedele furate și cei care erau dispuși să recunoască eroarea și să corecteze codul pentru a evita situații asemănătoare în viitor, dar desconsiderau jntervențiile arbitrare.

Astfel s-a ajuns la crearea a două tabere ideologice, reprezentate de monede distincte: Ethereum și Ethereum Classic

La mijloc s-a aflat o problemă ideologică foarte interesantă: merită oare să îți încalci principiile pentru a corecta o nedreptate? Majoritatea dezvoltatorilor Ethereum au considerat că intervenția este mai mult decât justificată și au fost de acord cu începerea procesului de recuperare a monedelor furate, dorind refacerea tranzacțiilor de până atunci și anularea celei care a exploatat vulnerabilitatea de sistem. Totuși un grup ceva mai restrâns și mai puțin influent din echipă a răspuns cu un dicton clasic în ordinul programatorilor: ”Code is law!”. Cu alte cuvinte, au recunoscut că furtul este legitim în situația în care nu și-au asigurat condițiile de securitate necesare și au preferat să abordeze problema doar prin îmbunătățirea codului, astfel încât posibilitatea să fie eliminată în viitor.

Cazul Ethereum rămâne una dintre cele mai interesante discuții despre imutabilitate și etica intervenției. Sursă Imagine: Coinspeaker

Dacă am realiza o paralelă și ne-am imagina că Ethereum este un tribunal de judecată, atunci avem un furt neprevăzut de lege, care își face simțită prezența din punct de vedere economic, dar care apare într-un mod cât se poate de legal, din cauza vulnerabilității cadrului legislativ. Prima tabără îi va condamna pe hoți și va recupera prejudiciul deși nu are un cadru legal prin care să o facă, în timp ce a doua tabără va spune ”hoțul neprins este negustor cinstit, va trebui să actualizăm legile și să avem grijă ca situația să nu se mai repete”.

Rezultatul este deja bine-cunoscut publicului: astăzi avem monedele Ethereum și Ethereum Classic, două surori cu funcții și capacități asemănătoare, dar viziuni diferite despre felul cum ar trebui să funcționeze. Evident, moneda favorizată de către companii și investitori a fost Ethereum, întrucât programatorii s-au arătat dispuși să aplice justiție corectivă pentru a-și apăra interesele, chiar dacă sunt încălcate principii fundamentale ale criptomonedelor. Pe de altă parte, Ethereum Classic s-a încăpățânat să existe și să facă planificări pe termen lung în ceea ce privește contractele inteligente: fiind lăsați fără mijloacele de a duce la începlinire toate inovațiile stabilite, s-a delimitat de fratele mai mare adoptând un sistem de masă monetară fixă la fel ca în cazul Bitcoin și simplificând algoritmul de minare pentru a-l face mai accesibil. Din motivele enunțate, la momentul scrierii acestui articol putem observa că Etherefum este evaluat la $942 și se află pe locul 2 în clasamantul capitalului de piață, în timp ce Ethereum Classic aree un preț de $34 și se clasează pe un modest loc 15.

Chiar dacă acest conflict pare să aibă un învingător clar și un deznodământ care favorizează moneda Ethereum, noi avem parte de o lecție importantă despre felul cum funcționează lumea criptomonedelor și care sunt ideile care stau la baza acestor invenții digitale. Prin compromiterea imutabilității, moneda principală s-a reorientat către ceea ce numește ”guvernanță”, fiind definită ca rezultatul unui consens între participanți, realizat în mod arbitrar pentru a corecta posibilele erori care pot apărea în sistem. Dar în situația în care se pot face astfel de modificări, descentralizarea are mult de suferit și deja se pune problema unei hegemonii a echipei de programatori: un precedent important a fost deja stabilit și alte astfel de modificări pot oricând să apară pentru a proteja interesele nucleului care lucrează pentru dezvoltarea Ethereum.

Creatorul Ethereum, Vitalik Buterin, pare să ia în serios ideea de guvernanță și participă la întâlniri cu diverși șefi de stat. În această imagine îl puteți vedea alături de Vladimir Putin la o conferință din 2017. Sursă Imagine: Hurriyet

Atunci când se pune problema de contracte inteligente construite pe baza unei rețele descentralizate, este important ca protocolul folosit să fie imutabil. Dacă pot apărea modificări în sistem ca răspuns la situații care nu au precedent, atunci există riscul ca inclusiv  prevederile din contract să sufere modificări care lezează una dintre părțile participante. Din același motiv responsabilitatea echipei de programatori din spatele Ethereum este uriașă, iar atenția pe care trebuie să o acorde guvernanței este uriașă. Pe de altă parte, Ethereum Classic nu are astfel de probleme complexe, însă trebuie să se obișnuiască cu statutul de frate mai mic și mai puțin important, reputația de apărător al unor fapte criminale și cu responsabilitatea de a scrie cod de calitate, care nu mai cauzează prejudicii.

Comunitatea criptomonedelor, în nucleul ei cel mai dur, este mai puțin preocupată de prețul folosit pentru tranzacțiile masei monetare și mai mult orientat către dezvoltarea tehnologiei și asigurarea unui cadru care oferă atât inovație cât și stabilitate pe termen lung. Din același motiv este important să le urmărim activitatea: ne oferă indicii prețioase cu privire la tendințele viitoare și ne educă într-un domeniu care în viitorul apropiat ar putea fi predat în școli.

  •  
    5
    Shares
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Share:
Scris de Vlad Costea
Fondator al site-ului Lumea Cripto, entuziast al criptomonedelor și student doctorand care scrie o teză despre descentralizarea guvernanței internetului (împotriva voinței profesorului coordonator). Îmi place să scriu și în timpul liber colaborez cu Litecoin Foundation pentru newsletterul lunar, dar și cu revista NIVELUL2 (unde recenzez jocuri retro). Am aflat prima dată despre Bitcoin în anul 2014 când studiam la Paris și mi s-a cerut să realizez o prezentare despre tehnologia care stă la baza lui, dar am fost prea fraier să cumpăr câteva unități și trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că am ajuns prea târziu la petrecere și nu voi deveni niciodată milionar în criptomonede. Din fericire, scopul meu nu este îmbogățirea și cred mai degrabă în puterea tehnologiei de a schimba felul cum tranzacționăm valori, semnăm contracte și interacționăm cu tehnologia.