Distribuiți conținutul mai departe!
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share
De cele mai multe ori, criptomonedele sunt prezentate într-o lumină proastă de către jurnaliști și realizatori de știri. Iar pentru a argumenta acest punct de vedere, voi folosi un exemplu simplu: documentarul pe care BBC l-a realizat despre Bitcoin.

Atunci când ne gândim la BBC, ne imaginăm un gigant al mass mediei care și-a clădit reputația în baza jurnalismului de calitate și a perspectivelor echilibrate. Dar dacă urmărim documentarul <<Who Wants to Be a Bitcoin Millionaire?>>, care a fost difuzat la data de 12 februarie 2017, observăm că rigorile meseriei de jurnalist au fost uitate pentru a susține un punct de vedere care favorizează instituțiile bancare și guvernele.

Prima greșeală pe care o fac realizatorii documentarului BBC este aceea de a nu diferenția clar Bitcoin de restul criptomonedelor.  Probabil că le-ar fi fost dificil să explice în 20 de minute cum funcționează sistemul complex al pieței cripto, însă efectul neglijenței este acela de a echivala indirect scheme piramidale bazate pe tehnologia de criptomonede (precum Bitconnect și Onecoin) cu moneda descentralizată Bitcoin.

Nu se poate spune că informațiile pe care le prezintă despre monede cu scop și sustenabilitate îndoielnice sunt greșite. Din contră, aceste monede trebuie să fie condamnate și puse la colț pentru practicile lacome și lipsite de etică ale creatorilor. Însă Bitcoin este complet descentralizat, se bazează pe calculatoarele folosite pentru a valida tranzacții (minat) în întreaga lume și nu poate fi manipulat la fel ca un shitcoin lansat ca o schemă de îmbogățire rapidă pentru un grup restrâns de fondatori. Să nu uităm că Bitcoin izvorăște din mișcarea cypherpunk, are la bază idealurile unor proiecte precum Bit Gold și ecash, iar scopul inițial nu a fost de îmbogățire, ci de revoluționare a sistemului de transfer de valori pentru a exclude autoritățile centrale.

BBC apelează la emoții pentru a distribui un mesaj conservator, dar incorect față de tehnologia Bitcoin

Persoanele intervievate de către producătorii documentarului includ:

  1. O mamă singură care crește 3 copii, a investit câteva sute de lire sterline în Bitcoin și a avut câteva pierderi minore din cauza volatilității prețului.
  2. O femeie care a investit și a pierdut agoniseala de o viață în Onecoin pentru că i s-a promis că va face o avere fabuloasă dacă intră în schema piramidală respectivă.
  3. Un presupus milionar în Bitcoin care locuiește în San Francisco și are genul de atitudine arogantă care nu este deloc reprezentativă pentru giganții din industrie.
  4. Un autor care a scris o carte despre Dark Net care se arată în favoarea criptomonedelor și declară că le vede ca soluții care vor exista pe termen lung indiferent de preț,  dar care primește mai mult timp pe ecran în timp ce critică risipa de energie și putere de procesare care se realizează prin validarea tranzacțiilor.
  5. Tim Draper, un miliardar în Bitcoin care explică într-un mod coerent care sunt factorii care influențează prețul criptovalutelor, dar prezentarea vizuală îl face să pară un excentric.
  6. Jordan Belfort, însuși individul care a inspirat filmul "Lupul de pe Wall Street", a cărui credibilitate este îndoielnică tocmai din cauza felului cum și-a dobândit averea. Afirmă cu tărie că fluctuațiile de preț sunt o copie identică a modului cum el manipula piețele de acțiuni în anii '90, deși comparația este nefericită într-un sistem descentralizat (deși, din nou, documentarul nu a făcut o distincție clară între Bitcoin și monedele create pentru a-i păcăli pe oamenii cuprinși de febra cripto).
  7. O serie de reprezentanți ai instituțiilor bancare și funcționari britanici care se ocupă de reglementarea piețelor de capital. În mod evident aceste persoane, care sunt vizate în mod direct de revoluția tehnologică a descentralizării valorilor, nu pot avea un punct de vedere echilibrat sau obiectiv și își apără interesele.

Jordan Belfort, cunoscut publicului larg datorită filmului "Lupul de pe Wall Street", este prezentat de către BBC ca fiind un escroc care identifică escrocherii... fără a se pune vreodată accent pe antecedentele lui și gradul redus de încredere pe care îl prezintă. Sursă Imagine: Express.co.uk

Prezentarea vizuală apelează în mod excesiv la emoții în cazul micilor investitori, dar îi ironizează și îi demonizează pe cei care au câștigat bani din criptomonede. Milionarul în Bitcoin este arătat cum fumează relaxat dintr-o țigară electronică și declară că investițiile în Bitcoin pot înlocui asigurările de viață (punct de vedere nepopular și nereprezentativ în rândul comunităților de entuziaști ai criptomonedelor), în timp ce Tim Draper apare pe ecran în scene excentrice, menite să îi reducă din credibilitate tocmai pentru că deține ciocanul lui Thor și scutul Căpitanului America.

Dar nu prezentarea în sine este problema, ci selectarea surselor

Deși au beneficiat de un buget considerabil și și-au permit să ajungă la două personalități ale zilelor noastre, realizatorii BBC nu au apelat la opiniile mult mai bine informate ale programatorilor, dezvoltatorilor și investitorilor timpurii din lumea criptomonedelor. De fapt, nici măcar nu au apelat la avocați competenți și coerenți ai Bitcoinului precum Charlie Shrem, Erik Vorhees, sau chiar Roger Ver.

Dacă ar fi vrut să fie obiectivi, ar fi avut o discuție cu un inginer de software important din domeniu, precum Charlie Lee (fondatorul Litecoin și fost inginer șef al companiei Coinbase) sau Vitalik Buterin (fondatorul Ethereum și pionierul conceptului de aplicații descentralizate - sau dapps). Cu siguranță ar fi fost dornici să vorbească despre invențiile lor în fața publicului britanic, mai ales că vorbim despre postul public de televiziune, finanțat din banii de taxe ai contribuabililor.

Însă tocmai acest mic detaliu ar trebui să ne pună pe gânduri: de ce ar vrea o ramură extinsă a aparatului statal să fie obiectivă cu o invenție menită să perturbe mecanismele ierarhice pe care însuși statul le-a creat? Avem un sistem de valori care ne învață că doar anumite hârtii certificate sau anumite metale au valoare nominală, pe când tot ceea ce scapă sigiliului aprobator al statului este nesigur, speculativ sau chiar ilegal. Nu putem să vindem roșia crescută în grădină fără reperul monetar oferit de către guvern și uneori micile trocuri pot fi interpretate ca fiind acțiuni în afara legii.

Prin comparație, documentarul Netflix "Banking on Bitcoin" a depus efortul de a explica mai bine cum funcționează tehnologia și a abordat persoane importante din domeniu, nu doar investitori norocoși. Sursă Imagine: Netflix

Poate că, prin construcția sa, BBC nu poate fi obiectiv atunci când vine vorba de interesele guvernului de la Londra. Sau poate că este greșit să realizăm astfel de generalizări în baza unui caz izolat și fără a face o cercetare pe scară mai mare asupra fenomenului. Însă ceea ce știm este că televiziunea publică din Marea Britanie nu s-a arătat prietenoasă față de conceptul de criptomonede și a avut grijă să își sperie milioanele de telespectatori prin jumătăți de adevăruri, simplificări excesive și tehnici vizuale care apelează la emoții și îi demonizează pe cei care investesc în Bitcoin.

În "literatura de specialitate", practica se numește FUD (Fear, Uncertainty, Doubt - Frică, Nesiguranță și Dubii) și este folosită de anumite grupuri de interese pentru a crea panică și pentru a descuraja orice inițiativă. În cazul BBC, se poate vorbi despre reprezentarea intereselor guvernului britanic și/sau despre intenția de manipulare a prețului Bitcoin.

Adevărata Critică pentru Criptomonede

Dacă BBC, sau oricare alt canal de mass media, ar vrea să critice criptomonedele, atunci s-ar referi la distribuția inegală de unități și felul cum există așa-zisele balene care dețin o mare parte din masa monetară. Ar vorbi despre tacticile pe care acești acționari majoritari le pot folosi pentru a înclina balanța cu privire la preț. Ar menționa despre felul cum Satoshi Nakamoto a oprit aproximativ un milion de Bitcoini (care nu au fost niciodată utilizați și sunt înghețați de aproape 10 ani într-un portofel digital), despre gemenii Wilklevoss (făcuți faimoși de povestea Facebook) care au devenit miliardari după ce au investit în Bitcoin într-o fază incipientă și/sau despre personaje ca Roger Ver care încearcă să păcălească oamenii din comunitate că moneda sa Bitcoin Cash este adevăratul Bitcoin.

Dacă ar vrea să fie și mai riguroși în abordare, jurnaliștii ar putea critica problemele de extindere pe care Bitcoin le-a dobândit odată cu expansiunea rapidă și creșterea în preț: cum comisioanele oferite gestionarilor de tranzacții au crescut odată cu valoarea, cum rețeaua a devenit congestionată în luna decembrie și nu a mai reușit să ofere transferurile instant pe care Satoshi Nakamoto le-a promis în Bitcoin Whitepaper și cum regele criptomonedelor s-a transformat într-un mod de a depozita bani (și nu de a efectua plăți).

În ciuda conflictelor din interiorul comunității cripto, anul 2018 se anunță promițător pentru rezolvarea unor probleme importante. Sursă Imagine: Coin Journal

Ar exista un punct de vedere de exploatat și în domeniul securității anumitor comercianți de criptomonede care au suferit pierderi cauzate de atacuri. Cumpărarea unor monede descentralizate de la comercianți centralizați nu are prea mult sens, dar stocarea monedelor pe aceste site-uri este o acțiune de-a dreptul riscantă!

Însă problema majoră este că pentru toate cele enunțate există răspunsuri simple: Bitcoin este mult mai descentralizat decât distribuția mondială a averii și va continua să piardă din așa-zisele balene pe măsură ce numărul de utilizatori și proprietari crește, tehnologiile Segwit și Lightning Network sunt deja funcționale și vor aduce în următorul an o rezolvare a problemei tranzacțiilor prea scumpe, iar monedele cumpărate pot să fie stocate într-un portofel fizic, prin scrierea codurilor pe o bucată de hârtie sau transferarea datelor pe un hard-disk deconectat de internet.

Mass media caută argumente de impact, care pot fi înțelese de oricine și care vor descuraja creșterea tehnologiilor neprietenoase agendei editoriale.

Din păcate, este mult mai simplu să arăți că o persoană și-a pierdut averea după ce a investit (cu bună știință și având acces la toate mijloacele de informare) într-o schemă piramidală și că milionarii în Bitcoin sunt niște excentrici demni de dispreț decât să construiești o critică obiectivă. Iar în lunile următoare ar trebui să ne așteptăm la amenințări din partea unor personaje importante din sectorul bancar și guvernamental, mai ales dacă piața de criptomonede urmează o traiectorie ascendentă.

Nu vom auzi despre sistemele automate de conversie instant a criptomonedelor în bani garantați de către guvern (precum BitPay sau LitePay) sau de potențialul complementar pe care Bitcoin îl are în susținerea sistemului financiar internațional, dar vom ști despre toate afirmațiile neinformate și dezinformate care vin din partea unor oameni care nici nu s-au obosit să înțeleagă despre ce este vorba.

Ceea ce contează cel mai mult este să ținem minte principiile care stau la baza criptomonedelor și să nu cedăm presiunilor... sau măcar să încercăm să nu ne vindem monedele în pierdere, din cauza panicii de moment. Bitcoin a trecut prin încercări mult mai mari decât niște simple vorbe: prăbușirea comerciantului de criptomonede Mt. Gox și procesul Silk Road au fost situații mult mai tensionate pentru acest mediu, care însă nu i-au marcat sfârșitul. Ceva care există pe internet nu va dispărea niciodată, iar utilitatea este oferită de către utilizatori. Mai mult, descentralizarea și sistemul de "Proof of Work" (Dovadă a Muncii) garantează o oarecare stabilitate a prețului: întrucât există costuri implicate în susținerea rețelei de validare/minare a noilor monede, investitorii în servere au tot interesul să aibă o activitate profitabilă.

Sunt criptomonedele aflate într-o bulă atunci când valul de speculanți se alătură petrecerii? Da, dar asta nu înseamnă că o creștere sau scădere de preț este definitivă și marchează sfârșitul rețelelor descentralizate. De fapt, suntem abia la început!

 

 

Atenție! Toate investițiile au risc, autorii de pe acest site nu sunt și nu substituie rolul consultanților financiari și este important să vă amintiți să investiți doar bani pe care vă permiteți să îi pierdeți. Chiar dacă volatilitatea asigură profituri sau pierderi, în lipsa unor reguli ale jocului putem observa oricând o înclinare a balanței. Fiți chibzuiți și informați-vă riguros cu privire la investițiile pe care le faceți!

 

  •  
    1
    Share
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Share:
Scris de Vlad Costea
Fondator al site-ului Lumea Cripto, entuziast al criptomonedelor și student doctorand care scrie o teză despre descentralizarea guvernanței internetului (împotriva voinței profesorului coordonator). Îmi place să scriu și în timpul liber colaborez cu Litecoin Foundation pentru newsletterul lunar, dar și cu revista NIVELUL2 (unde recenzez jocuri retro). Am aflat prima dată despre Bitcoin în anul 2014 când studiam la Paris și mi s-a cerut să realizez o prezentare despre tehnologia care stă la baza lui, dar am fost prea fraier să cumpăr câteva unități și trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că am ajuns prea târziu la petrecere și nu voi deveni niciodată milionar în criptomonede. Din fericire, scopul meu nu este îmbogățirea și cred mai degrabă în puterea tehnologiei de a schimba felul cum tranzacționăm valori, semnăm contracte și interacționăm cu tehnologia.