De Ce Bitcoin Nu Este O Schemă Piramidală Sau Ponzi (Și Nu Poate Fi Oprit)

Distribuiți conținutul mai departe!
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share
Ultimele zile au fost interesante pentru Bitcoin, întrucât o serie de persoane publice au încercat să îl explice și să îl descrie în termeni simpli. În esență, faptul că regele criptomonedelor primește atât de multă atenție din partea formatorilor de opinie este un factor pozitiv, care ne confirmă faptul că există un viitor pentru această piață digitală și trăim vremuri cu adevărat remarcabile. Însă este greu să stai deoparte și să rămâi indiferent atunci când prezentatoarea americană Ellen DeGeneres compară Bitcoin cu o capră pe care nu o poți atinge, iar câțiva realizatori de emisiune de la EuropaFM spun că noi românii ne-am învățat deja lecția de la Caritas și din același motiv vom sta departe de criptomonede. Mai există și cazul lui George Buhnici care face exact aceeași greșeală într-un reportaj al știrilor ProTV, însă cazul a fost deja menționat într-un articol anterior.

Comparația dintre Bitcoin și o schemă piramidală sau schemă Ponzi este greu de evitat și a existat încă din primele zile printre critici. Cu toate acestea, persoanele respective au dat dovadă de o înțelegere precară și superficială a principiilor de funcționare a unui sistem descentralizat și s-au exprimat în baza unor experiențe de viață anterioare. Dar din moment ce oricine poate deveni un nod al rețelei pentru a înregistra sau valida tranzacții, nu există un sistem de ierarhie între participanți pentru a determina structuri de putere (singura diferențiere se face între puterea de procesare a tranzacțiilor sau hash) și sistemul nu poate fi închis pentru că a devenit deja o parte integrată a internetului, deja vorbim despre un fenomen fără precedent.

Satoshi Nakamoto, creatorul sau creatorii Bitcoin, a ținut neapărat să creeze un sistem deflaționist și descentralizat care să poată face concurență băncilor și să reziste la presiunile guvernamentale și financiare. Bitcoin este produsul criticilor din timpul crizei financiare din anul 2008 și reprezintă un cumul de experiențe din domeniile tehnologiei și al finanțelor:

  1. În situația în care guvernul SUA a renunțat la sistemul de emitere de masă monetară în baza unei rezerve de aur stocată în rezerva statului încă din 1971 și, în momentul crizei, s-a îndatorat prin emisiune inflaționistă de bancnote, a reapărut dorința de a avea o sumă finită de bani, care să își păstreze valoarea în timp și să devină chiar mai valoroasă pe măsură ce devine mai greu de găsit și dobândit.
  2. Pe fondul unor experimente ratate în cercul cypherpunk (programatori și criptografi cu idei libertariene care își doreau să își poată desfășura activitățile financiare fără intervenția guvernului și a instituțiilor bancare), printre care se numără Bit Gold și Digi Cash, Satoshi Nakamoto a inventat un nou model de a confirma tranzacțiile între noduri. O simplă substituire a modelului de consens între participanți, care se bazează pe lanțul cel mai lung de operațiuni efectuate și nu pe numărul cel mai mare de participanți, a garantat faptul că rețeaua nu va putea niciodată să fie preluată de către guverne sau instituții financiar-bancare, tocmai datorită algoritmului automat de creștere a dificultății operațiunilor care ar necesita o putere de procesare care pur și simplu nu există.

O schemă piramidală va fi închisă de către creator. Sistemul Bitcoin există datorită transparenței codului și a sistemului de validare bazat pe cel mai lung lanț de consens a puterii de procesare.

Mai mult, există multe alte caracteristici pe care schemele piramidale le prezintă: programe de afiliere care aduc beneficii pentru membrii aduși în rețea, promisiunea unor profituri garantate bazate pe recrutare și o structură ierarhizată a calității de membru. De asemenea, schemele Ponzi au un fondator cunoscut care interacționează direct cu toți participanții, le oferă profiturile și le sugerează să reinvestească. Bitcoin nu prezintă aceste caracteristici tocmai pentru că se bazează pe o acțiune de punere la comun a puterii de procesare, cu scopul de a valida tranzacțiile existente în sistem și de a ajuta la generarea de masă monetară până la limita maximă de 21 de milioane (acțiune cunoscută și sub numele de minat). În momentul când o serie de calculatoare încearcă să fraudeze sistemul prin formarea unui lanț alternativ de tranzacții, majoritatea existentă le va anula operațiunile în mod automat.

Bitcoin nu prezintă caracteristicile unei scheme Ponzi, indiferent de sousele unor persoane mai puțin informate. Sursă Imagine: Compliance Alert

Iar atunci când există deja o sumă considerabilă de interese independente și autonome, deja devine greu de imaginat că se va face o colaborare unanimă pentru închiderea sistemului.De fapt, ar fi total nechibzuit să se acționeze astfel, mai ales în situația în care afacerea este profitabilă pentru cei care minează Bitcoin. Și chiar dacă s-ar întâmpla, codul sursă și programele necesare sunt gratuite și pot fi instalate oricând de către oricine pentru a prelua torța, ceea ce înseamnă că monedele vor continua să existe și vor beneficia de o rețea care să le asigure transferul.

Singura modalitate prin care Bitcoin poate fi închis include oprirea internetului și/sau blocarea protocoalelor individuale care asigură comunicarea între calculatoare (deși a doua variantă poate fi fentată în nenumărate moduri care includ folosirea de conexiuni VPN pentru IP-uri false sau mutarea serverelor într-un alt stat mai prietenos), iar o astfel de măsură poate fi luată doar de către guverne. Însă o democrație funcțională, care are la bază principiile pieței libere și respectă libertățile economice ale cetățeanului, nu va interzice niciodată ceva care îi poate răzvrăti pe cetățeni împotriva sa (a se revedea declarația lui Mugur Isărescu în ceea ce privește Bitcoin). Poate că în China, Rusia sau Turcia, unde statul acționează în mod arbitrar și autoritarm astfel de măsuri sunt posibile, dar care ar fi interesul lor să închidă complet activitatea unor criptomonede care nu au un sediu central și nici nu pot fi considerate un atac al altui stat? Probabil că interesul cel mai mare al guvernelor este acela de a taxa fiecare activitate economică prin care se produce capital și pare destul de clar că pasul următor va fi acela de a impozita veniturile realizate din criptomonede în aceeași măsură în care acțiunile de la bursă și tranzacțiile cu valute (Forex) se bucură de un regim asemănător.

Iar dacă argumentele de principiu nu sunt suficiente, voi vorbi concret despre interesele economice private din spatele Bitcoin.

În primul rând, există investitori privați care au cumpărat echipamente de sute de milioane de dolari pentru a construi servere performante de minat. Este în interesul lor să mențină rețeaua la capacitate maximă de funcționare și prețul unui Bitcoin trebuie să acopere cheltuielile implicate și să producă profit. Momentan media globală în materie de cost de energie pentru minarea unui singur Bitcoin este de 6000 de dolari, iar nota de plată deveni mai scumpă proporțional cu sistemul progresiv de sporire a dificultății problemelor matematice pe care calculatoarele trebuie să le rezolve. International Business Times a realizat un grafic în ianuarie 2018 pentru a evidenția aceste cheltuieli, iar în luna noiembrie a anului 2017 John McAfee anunța că minarea unui Bitcoin costă o mie de dolari. Pe măsură ce costurile de producție se ridică și raritatea monedelor se accentuează, ne putem aștepta la o scumpire a Bitcoinului (presupunând că nivelul cererii rămâne constant sau crește).

CME și CBOE le permit clienților să cumpere active în Bitcoin. Sursă Imagine: CBOE

În al doilea rând, băncile sunt deja implicate în Bitcoin. Giganții financiari CME și CBOE le oferă clienților active financiare în Bitcoin, iar Goldman Sachs și JP Morgan Chase au arătat poziții favorabile în vederea integrării regelui criptomonedelor în portofoloil oferit. Deși Jamie Dimon, directorul JP Morgan Chase, a lansat un avertisment în septembrie 2017 și a făcut Bitcoin să scadă cu peste 30 de procente, ulterior și-a revizuit opinia și a început să își implice compania în investiții în criptomonede. Deja se poate vorbi despre o integrare instituțională a criptomonedei Bitcoin și ne putem aștepta în viitorul apropiat ca invenția lui Satoshi Nakamoto să devină o resursă importantă în politica internațională.

În al treilea rând, un număr mare de cercetători și savanți văd potențialul Bitcoin și a tehnologiei care îl propulsează. Spre deosebire de bancheri, interesul lor nu este economic și nu îi preocupă neapărat fluctuațiile de preț. Este o diferență uriașă de filosofie și priorități, iar viitorul apropiat ne-ar putea rezerva surprize plăcute în ceea ce privește criptomonedele și tehnologia lanțului de blocuri. Cine știe în ce domenii ar putea fi implementată pentru a crește transparența și eficiența schimbului de date?

Cu toate acestea, există și critici legitime.

Singurul adjectiv îndreptățit în ceea ce privește Bitcoin este acela de ”bulă”. Așa cum ne-a demonstrat luna ianuarie, fiecare creștere masivă de preț este urmată de o corecție și există nenumărați investitori interesați doar de beneficii pe termen scurt și de manipularea pieței. Cât timp mediul este liber, suntem supuși unor tactici de tip ”pump and dump” (cumpără pentru a crește prețul și vinde) și avem ocazia de a vedea cum piețele internaționale operează autonom și haotic. Deoarece criptomonedele sunt tranzacționate 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, putem vedea creșteri și scăderi de peste 10 procente în aceeași zi și diferențe covârșitoare între comportamentul cumpărătorilor din America și cei din Asia. Și atunci când apare un consens de creștere perpetuă a prețului, automat se vor ivi și investitori de ocazie care nu se documentează corespunzător, cred în repetarea tendințelelor indicate de grafice și ajung să cumpere la cea mai mare valoare, urmând a se speria și a vinde atunci când intervine corecția de preț sau a ține monedele pentru câteva luni, în așteptarea unei noi creșteri.Din același motiv se spune că singura strategie eficientă este aceea de a cumpăra atunci când piața se prăbușește și de a vinde atunci când ea se apropie de maximul anterior (practică descrisă de termenul argotic HODL).

În același timp, există un oarecare grad de anonimitate implicat în tranzacțiile de Bitcoin și este posibil un scenariu în care organizații teroriste și mișcări de gherilă primesc astfel de finanțări. Într-adevăr, anumite guverne înarmează și pregătesc grupări para-militare ca o modalitate de a-și îndeplini agenda de politică externă și pentru astfel de operațiuni sunt folosiți bani lichizi proveniți din impozitele cetățenilor. În aceeași măsură, există milioane de tranzacții ilegale care au loc zilnic și care se realizează prin intermediul bancnotelor emise de guvern sau ale unor servicii de tip Visa, Mastercard sau PayPal, urmând ca banii să fie spălați. Însă Bitcoin este o sabie cu două tăișuri: pe de o parte, fiecare monedă are un istoric și poate fi urmărită din momentul emiterii și până la ultima tranzacție; pe de altă parte, proprietarii portofelelor electronice sunt anonimi și nu trebuie să își declare identitatea în majoritatea statelor.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au schimbat complet felul cum se pune problema în cazul securității, iar Bitcoin nu poate scăpa de critici și nu este imun în a fi blamat pentru posibile incidente. Sursă Imagine: MT5

Însă guvernele au avut grijă să crească nivelul cerințelor pentru cumpărarea de criptomonede prin bani lichizi, astfel încât comercianții de pe internet cer o verificare cu actul de identitate și dovada de reședință. Acest fapt înseamnă că sumele pot fi urmărite prin toate tranzacțiile efectuate între portofele electronice și se poate vedea clar cine a realizat donația către organizația cu scopuri și intenții teroriste. Cumva statele s-au gândit la toate pentru a asigura un minim de servicii de securitate, dar mass media nu ține cont de astfel de detalii și probabil că ziua nefericită când un atac este dat pe seama finanțării în Bitcoin va aduce o nouă prăbușire a prețului, de magnitudinea Silk Road. Va marca sfârșitul Bitcoin și al criptomonedelor? Nu. Dar va atrage un tip de antagonizare pe care jurnaliștii îl practică prin excelență și va sădi ura între cetățeni pentru a-i stigmatiza pe cei care continuă să creadă în valute digitale care se tranzacționează instant.

Ultima critică pe care o am pentru Bitcoin este legată de distribuția de masă monetară. Se zvonește că Satoshi Nakamoto deține aproximativ un milion de monede care au fost minate în perioada 2008-2009, iar această cantitate este înghețată și reprezintă aproape 6 procente din totalul aflat în circulație (și 4.7% din total). Mai mult, cei care au cumpărat în cantități mari înainte ca valoarea să depășească 100 de dolari și încă își țin monedele la păstrare sunt echivalentul acționarilor majoritari de la bursă și pot oricând să încerce să manevreze prețul. Majoritatea dintre ei participă la conferințe și încearcă să atragă noi investitori pentru că este în interesul tuturor ca prețul să continuie să crească, însă oricând cineva decide să vândă, piața are parte de o scădere considerabilă instantă. Ironia face ca distribuția Bitcoin să fie în continuare mai corectă decât cea a averii mondiale și câțiva dintre rechini se întâmplă să fie (din fericire) comercianți online care stochează monedele în numele clienților. Iar dacă un milionar în Bitcoin vinde și sentimentul în ceea ce privește piața este în continuare pozitiv, atunci ne putem aștepta la o revenire și o creștere a numărului efectiv de posesori.

Concluzie: Este Bitcoin o schemă Ponzi/piramidală sau o investiție care aduce profituri garantate?

Răspunsul pentru ambele răspunsuri este un ”NU” categoric. Bitcoin este o inovație absolută și un fenomen fără precedent în lumea finanțelor și tehnologiei, dar în această fază încă infantilă atrage după sine o serie de riscuri. Încă nu se știe care va fi magnitudinea pe care o avea pe piețele financiare și valoarea este pur speculativă, bazată pe raportul dintre cerere și ofertă. Faptul că știri negative (sau FUD) pot oricând să coboare prețul și să scadă încrederea investitorului neinformat sau să îl facă pe speculant să vândă este ceva ce poate fi întâlnit și la bursă, dar diferența de fluctuație este mult mai mare din lipsa regulilor.

Există numeroase interese care vor ca Bitcoin să reușească să devină o monedă globală pentru plățile online și să substituie cărțile de credit, avem zeci de mii de programatori care lucrează pentru perfecționarea tehnologiei și avem până și guverne care s-au arătat prietenoase ideii de criptomonede (precum Belarus). Și din motive tehnice, invenția lui Satoshi Nakamoto va continua să existe cât timp internetul este funcțional, indiferent de valoarea pe care utilizatorii rețelei i-o oferă și de recunoașterea de care se bucură.

Așa arată unul dintre multiplele centre pentru minat Bitcoin. Sursă Imagine: HODL News

Vestea cea mai îmbucurătoare pentru posesorii de criptomonede este faptul că un număr din ce în ce mai mare de comercianți acceptă să primească plăți în Bitcoin, prin sistemul BitPay. În România avem PC Garage, F64, Vola și chiar Hotelul Caro. Iar viitorul va deveni promițător în măsura în care piața se află în creștere. Dacă Bitcoin dobândește o valoare reală recunoscută de tranzacții tangibile, atunci există șanse mari ca această inovație să reușească și să fie îmbrățișată de către actualii posesori de carduri bancare.

Nu în ultimul rând indiferent de opinia pe care o aveți despre criptomonede și de gradul de implicare în Bitcoin, țin să vă reamintesc de faptul că eu nu sunt consultant financiar și nici nu încerc să conving pe nimeni să cumpere criptomonede, ci doar să se informeze corect despre faptele și opiniile prezente înainte de a lua o decizie autonomă și bazată pe propriul discernământ. Evident, toate investițiile au risc și este important să ne cunoaștem prioritățile și să nu folosim decât bani pe care ne permitem să îi pierdem. Anul 2018 va fi interesant pentru toată piața de criptomonede și noi, în calitate de muritori de rând, vom urmări cu mare atenție ce decizii vor lua înalții demnitari și bancheri care ne decid sorțile.

 

 

(Sursele au fost citate prin intermediul link-urilor)

 

  •  
    1
    Share
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Share:
Scris de Vlad Costea
Fondator al site-ului Lumea Cripto, entuziast al criptomonedelor și student doctorand care scrie o teză despre descentralizarea guvernanței internetului (împotriva voinței profesorului coordonator). Îmi place să scriu și în timpul liber colaborez cu Litecoin Foundation pentru newsletterul lunar, dar și cu revista NIVELUL2 (unde recenzez jocuri retro). Am aflat prima dată despre Bitcoin în anul 2014 când studiam la Paris și mi s-a cerut să realizez o prezentare despre tehnologia care stă la baza lui, dar am fost prea fraier să cumpăr câteva unități și trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că am ajuns prea târziu la petrecere și nu voi deveni niciodată milionar în criptomonede. Din fericire, scopul meu nu este îmbogățirea și cred mai degrabă în puterea tehnologiei de a schimba felul cum tranzacționăm valori, semnăm contracte și interacționăm cu tehnologia.