Distribuiți conținutul mai departe!
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share
Bitcoin este, prin excelență, produsul globalizării și al uniformizării gândirii economice și politice. Pentru a-și atinge scopul de a se transforma într-o monedă care nu ține cont de granițe, politici naționale sau manipulări ale organizațiilor internaționale, este necesar un cadru bazat pe principiile democrației liberale, cu toate drepturile pe care le implică.

Bitcoin nu poate fi minat în zonele care au intersicții exprese în acest sens și nu se pot efectua tranzacții acolo unde internetul este limitat, blocat și cenzurat. Prin urmare, se poate afirma de la început că regele criptomonedelor este, prin excelență, o invenție a democrației și a pieței libere.

În mod clar, globalizarea se află astăzi într-un moment de restrângere și progresele realizate în ultimii 30 de ani sunt pe cale să fie înlocuite de noi valuri ale populismului și naționalismului - mișcări care au alimentat majoritatea războaielor din istoria omenirii și au dat naștere a două dintre cele mai sângeroase.

Dar pentru a putea răspunde întrebării din ipoteză, vom ignora contextul politicii internaționale și vom presupune că specia umană a reușit într-un final să existe într-o stare de acceptare și pace care se bazează pe schimburi economice. Astfel, abordarea va fi pur tehnică și răspunsul final se va baza pe considerente care țin de masa monetară oferită de Bitcoin.

Un Bitcoin conține 1 milion de Satoshi și pot exista maxim 21 de milioane de Bitcoini.

Astfel, totul se rezumă la o problemă elementară de matematică și aflăm că pot exista maxim 21 de trilioane (21 x 10 la puterea a douăsprezecea) de Satoshi.

Conform statisticilor Băncii Mondiale, aflăm că PIB-ul întregii planete pe anul 2017 este de aproximativ 78 de trilioane de dolari.

Astfel, printr-o împărțire simplă, aflăm că un Satoshi va fi evaluat la 3.71 dolari. Ceea ce înseamnă că fiecare produs din lume va trebui să coste minim această sumă - spre exemplu, o coală de hârtie sau o pungă de hârtie vor trebui să pornească de la acest preț. Iar dacă folosim masa monetară de Bitcoin din 2017, de aproximativ 16 milioane, atunci prețul unui Satoshi urcă la 4.8 dolari, ceea ce este prea mult.

Nu sunt sigur dacă Satoshi Nakamoto s-a gândit la acest aspect atunci când a stabilit în mod arbitrar cantitatea maximă de Bitcoin, însă aproape 4 dolari pentru cea mai mică subdiviziune este prea mult. Pur și simplu nu este sustenabil pentru produse care, în mod normal, costă doar câțiva cenți. Prețurile ar fi umflate în mod artificial și ar lipsi subdiviziuni importante pentru multe dintre operațiunile necesare sistemului financiar internațional.

Partea cea mai interesantă din această discuție ipotetică este că Litecoin are o masă de fix 4 ori mai mare decât cea a Bitcoinului, ceea ce înseamnă că s-ar putea atinge o paritate perfectă cu produsul intern brut la nivel mondial. Dar în continuare am avea cea mai mică subdiviziune cu o valoare echivalentă cu cea a unui dolar.

Sursă Imagine: Phonandroid

În universul utopic despre care vorbim probabil că astfel de considerente nu contează prea mult: dolarul ar fi uitat complet ca monedă de referință, iar bunurile și serviciile ar suferi o reevaluare totală.

Totuși aritmetica de mai sus ne dovedește faptul că Bitcoin nu poate acoperi singur sistemul financiar internațional și are nevoie de sprijin din partea altor criptomonede care să fie folosite pentru tranzacții cu valori mai mici.

Personal, sunt de părere că monedele naționale și criptomonedele sunt complementare și răspund unor nevoi diferite. Unele sunt pentru schimburile de zi cu zi, în timp ce celelalte acoperă domeniul online și pot ajunge să fie folosite de roboți și invenții care posedă inteligență artificială.

Dar în caz că v-ați pus vreodată întrebări în ceea ce privește posibilitatea ca Bitcoin să devină moneda globală unică... ei bine, acum aveți răspunsul.

  •  
    1
    Share
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Share:
Scris de Vlad Costea
Fondator al site-ului Lumea Cripto, entuziast al criptomonedelor și student doctorand care scrie o teză despre descentralizarea guvernanței internetului (împotriva voinței profesorului coordonator). Îmi place să scriu și în timpul liber colaborez cu Litecoin Foundation pentru newsletterul lunar, dar și cu revista NIVELUL2 (unde recenzez jocuri retro). Am aflat prima dată despre Bitcoin în anul 2014 când studiam la Paris și mi s-a cerut să realizez o prezentare despre tehnologia care stă la baza lui, dar am fost prea fraier să cumpăr câteva unități și trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că am ajuns prea târziu la petrecere și nu voi deveni niciodată milionar în criptomonede. Din fericire, scopul meu nu este îmbogățirea și cred mai degrabă în puterea tehnologiei de a schimba felul cum tranzacționăm valori, semnăm contracte și interacționăm cu tehnologia.